Ninge. Si parca toata natura asteapta sa fie invelita in fulgii mici si desi, care in sfarsit si-au facut loc si coboara incet, dansind pe pamint. E frig. O iarna asa cum descriu poetii in versurile lor. Acum, isi fac loc printre fulgii rari amintirile iernilor trecute. Metafore si expresii care nu au inteles dar care, acum, isi gasesc locul. Si multi oameni de zapada care alearga incoace si incolo. Oameni de zapada peste tot si fiecare are cartea lui preferata. Odata, un om de zapada a primit o carte. Din intamplare copertile ei erau albe. Era poate singurul cadou pe care si-a dorit la un moment dat sa il returneze. Apoi a uitat. A nins prea tare. Defapt, nu l-a returnat din vanitate. Vedeti voi, oamenii de zapada au curajul sa isi recunoasca vanitatile.
0 reacţii şi atât:
Post a Comment
graiul mulţimilor